Impactul vaccinarii in masa asupra bolilor infectioase by Dr. Anca Nitulescu
Lucrare prezentata la Prima Conferinta Nationala a Asociatiei Medicilor de Familie Bucuresti, 25 martie 2005
Aceasta lucrare evalueaza impactul pe care programele de vaccinare in masa l-au avut asupra bolilor infectioase in general, asa cum reiese el din studiul literaturii medicale.
1. Evolutia naturala a bolilor infectioase inainte de introducerea programelor de vaccinare in masa
Programelor de vaccinare in masa li se atribuie meritul de a fi eradicat boli infectioase temute din trecut. O privire mai atenta asupra statisticilor oficiale arata insa ca toate bolile copilariei pentru care au existat programe de vaccinare in masa erau in declin continuu cu mult timp inainte de introducerea vaccinarilor obligatorii. Aceleasi statistici arata ca si alte boli infectioase, pentru care nu au existat vaccinuri, au urmat aceeasi evolutie descendenta incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Un exemplu concludent este tuberculoza, pentru care, in SUA, nu a existat niciodata un vaccin; mortalitatea prin tuberculoza a prezentat o scadere cu 96% intre anii 1900-1960 in SUA. In Europa, vaccinul BCG a fost introdus in jurul anului 1953. In Anglia a existat o scadere globala de 93% a mortalitatii prin tuberculoza intre anii1855 si 1953, inainte de introducerea vaccinului. Graficele (14-tabVI,VII) arata ca evolutia descendenta a morbiditatii si mortalitatii prin tuberculoza a fost aproape identica in SUA si Europa, atat inainte, cat si dupa anul 1953. Aceeasi evolutie descendenta a morbiditatii si mortalitatii se constata si pentru alte boli infectioase.
Tusea convulsiva: in Anglia si Wales statisticile arata o scadere cu 98,5% a mortalitatii la copiii sub 15 ani intre anii 1868-1953 (14-tab.II), inainte de introducerea vaccinarii in masa. Pentru scarlatina (boala pentru care nu a existat si nu exista vaccin) se constata o scadere de 96% a mortalitatii la copii sub 15 ani in perioada 1865-1935 (14-tab X). Rujeola: scadere de 100% a mortalitatii la copii sub 15 ani in Anglia si Wales (14-tab III) intre 1850 si 1965, inainte de introducerea vaccinului anti-rujeola.
Scaderea mortalitatii prin boli infectioase la copii se incadreaza, de altfel, in fenomenul mai larg al scaderii mortalitatii infantile in general. In Australia, intre anii 1881-1935, inainte de introducerea oricarui vaccin, se constata o scadere cu doua treimi a mortalitatii infantile generale (14-tab.V).
Toate aceste date suscita intrebarea: ce anume a determinat scaderea incidentei si mortalitatii prin boli infectioase in general, incepand din doua jumatate a secolului al XIX-lea? Principalul motiv este imbunatatirea generala a conditiilor de trai, de igiena si de nutritie a populatiei; introducerea sistemelor de canalizare pentru apele uzate, protejarea surselor de apa potabila in Europa si SUA au avut o influenta semnificativa in acest sens (8). Imbogatirea generala a cunostintelor de igiena si alimentatie corecta a populatiei a contribuit, de asemenea, la scaderea incidentei si gravitatii bolilor infectioase. Un alt motiv este castigarea imunitatii naturale specifice de catre populatia generala dupa trecerea agentului cauzal al bolii prin numeroase generatii succesive. Astfel, desi au ramas inalt contagioase, numeroase boli infectioase au incetat de a mai fi o amenintare vitala (8). Mai tarziu, introducerea tratamentelor cu antibiotice si cunostintele privind reechilibrarea hidro-electrolitica, esentiala pentru supravietuirea copiilor mici, au contribuit suplimentar la scaderea mortalitatii prin boli infectioase.
2. Epidemiile in populatii vaccinate
Literatura medicala abunda in raportari de epidemii survenite in populatii cu rata inalta de vaccinare. Rujeola (pojarul) este una din bolile care apar cel mai des in interiorul populatiilor vaccinate. Spre exemplu, in 1988, 69% din copiii de varsta scolara care au contractat rujeola in SUA erau vaccinati conform schemei (12). In 1995, 56% din scolarii care au contractat rujeola in SUA erau vaccinati adecvat (12).
Nici in Romania lucrurile nu stau altfel : in American Journal of Epidemiology este raportata o epidemie de rujeola survenita in Romania, cu 32915 cazuri si 21 decese intre anii 1996-1998, "in ciuda ratei inalte de acoperire vaccinala", dupa cum afirma insisi autorii (11).
Intre anii 1990-1998, o epidemie de difterie cu mai mult de 110.000 cazuri si 2900 decese a izbucnit in cateva dintre republicile fostei Uniuni Sovietice(19,20). Un studiu care analizeaza status-ul vaccinal al copiilor de 6-8 ani care au contractat difterie in aceasta perioada arata ca toti copii, in afara de unul singur, aveau 3 doze de vaccin in antecedente; 33% dintre copii primisera ultimul rapel cu mai putin de 2 ani in urma (20).
3. Schimbarea distributiei pe grupe de varsta a bolilor infectioase in urma vaccinarii in masa
Inainte de introducerea vaccinarii in masa impotriva rujeolei, incidenta maxima a bolii apartinea grupei de varsta 5-9 ani. In aceasta grupa de varsta boala imbraca de obicei forme usoare la copiii cu imunitate normala, cu status nutritional si igienic rezonabile. Spre deosebire de boala naturala care confera imunitate pe viat
a, vaccinul ofera protectie doar cativa ani, astfel ca unul din efectele cele mai vizibile ale vaccinarii in masa importiva rujeolei a fost schimbarea distributiei pe grupe de varsta a bolii, cu scaderea incidentei in grupa 5-9 ani, si cresterea incidentei bolii in randul sugarilor, adolescentilor si adultilor, grupe de varsta la care riscul si severitatea complicatiilor sunt mult mai mari. Cresterea incidentei rujeolei in randul sugarilor se datoreaza cresterii numarului de mame care, fiind vaccinate in copilarie, nu au imunitate naturala contra rujeolei pe care sa o transmita transplacentar nou-nascutului (12- pg.29).
Articol complet:
http://www.horoscop-astrologie.ro/impactul-vaccinarii-in-masa-asupra-bolilor-infectioase-by-dr.-anca-nitulescu.htmlhttp://www.nccn.net/~wwithin/articole2.htm